Sebastian Burduja, ministrul digitalizării: „Până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, vom avea o identitate digitală”

România pare că dorește să fie în „prima linie” în marșul către a Patra Revoluție Industrială, prin care se va institui un total control tehnocratic la nivel global, facilitat prin tehnologiile digitale. Implementarea identității digitale este al patrulea obiectiv al „Agendei noastre comune”, pusă la cale de „eminențele cenușii” ale organizaților globaliste, care se consideră îndreptățite să decidă cursul pe care, în viziunea lor denaturată, trebuie să îl urmeze omenirea.

Cititi și:
Extras din predica Preasfințitului Flavian referitor la cardul de sănătate

Pentru a dovedi că România urmează cu deplin conformism această cale trasată de tehnocrații globaliști, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunțat cu mândrie că, „până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, vom avea o identitate digitală și un nou mod prin care să-i identificăm pe cetățeni prin recunoaștere digitală”. Referindu-se la digitalizarea țării, ministrul a spus că „sunt și lucruri pozitive când vine vorba de România zilelor noastre”.

Citiți și:
Sensul duhovnicesc al acceptării cărților de identitate biometrice

Până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, va fi realizată o identitate digitală şi un nou mod prin care cetăţenii vor fi identificaţi prin recunoaştere digitală, a declarat, astăzi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, la a XV-a reuniune a Grupului de Lucru EUROSAI IT, potrivit Agerpres.

„Sunt şi lucruri pozitive când vine vorba de România zilelor noastre. Dacă ne uităm la economia digitală şi la indexul DESI (digital economy and society index n.r.), aşa cum am spus suntem ultimii, dar suntem pe locul 4 în Europa când vine vorba de numărul absolvenţilor de IT. Suntem pe poziţia a treia când vine vorba de numărul specialiştilor IT care sunt femei. Şi cred că aceste este un lucru bun. Şi în acelaşi timp vreau să vă spun şi partea negativă. Deşi suntem pe poziţia a 4-a când vine vorba de absolvenţi IT, suntem ultimii în Europa când vine vorba de specialişti IT. Adică mulţi din experţii noştri odată ce termină facultatea pleacă în căutarea unor oportunităţi mai bune în străinătate. Şi asta trebuie să schimbăm pentru că aşa cum s-a spus deja: dacă nu ai oamenii care să realizeze aceste procese, care să le îndeplinească, atunci nu ai cum să obţii un progres.

Citiți și:
O companie suedeză propune ca certificatul verde să fie introdus sub piele intr-un cip

Ei bine, ce facem în acest sens? Pornim de la primul pas care este esenţial şi anume identitatea digitală. Trebuie să ai o identitate digitală pentru fiecare cetăţean pentru a oferi servicii publice digitale. Pentru că altfel statul nu poate să garanteze că eu sunt într-adevăr persoana care solicită un anumit serviciu. Aşa că până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, vom avea o identitate digitală şi un nou mod prin care să-i identificăm pe cetăţeni prin recunoaştere digitală”, a spus Sebastian Burduja.

El a menţionat că este vorba de tehnologia de ultimă generaţie, precizând că sunt alte ţări care au experimentat fiecare pas al procesului, însă România va trece direct la tehnologia de recunoaştere facială. De asemenea, până la finalul lui 2023 românii vor putea să-şi înmatriculeze maşina în format digital şi astfel nu vor mai fi nevoiţi de a trece pe la diferite birouri şi vor economisi timp, a transmis ministrul Digitalizării.

Citiți și:
Credeați totul se rezumă numai la vaccin? DARPA, inventatorii Internetului au creat cip-ul care te anunta daca ai COVID

Al doilea proiect major este reprezentat de cloud-ul guvernamental, o investiţie masivă, de aproximativ 600 de milioane de euro, care se va realiza prin PNRR. Sebastian Burduja a explicat că cea mai mare parte a administraţiei centrale va fi trecută în cloud, „un loc sigur pentru datele cetăţenilor”. Potrivit sursei citate, una dintre caracteristicile incluse în cadrul legislativ adoptat care guvernează cloud-ul constă în menţionarea în lege a faptului că atunci când statul accesează datele cetăţenilor aceştia vor fi notificaţi în timp real. Ei vor afla cine le accesează datele, când şi din ce motiv, respectiv temeiul juridic pentru acel acces.

De asemenea, Burduja a menţionat şi legea privind interoperabilitatea care schimbă paradigma şi le spune instituţiile statului că „nu ei sunt proprietarii datelor, ci cetăţenii”, şi trebuie să transfere aceste date către alte instituţii guvernamentale. A treia componentă majoră o reprezintă Coaliţia Naţională pentru Competenţe Digitale. Ministrul Digitalizării a subliniat că în România 80% dintre gospodării au acces la internet, 13 milioane dintre români accesează internetul în fiecare zi, dar 10 milioane nu au competenţe digitale elementare. El a explicat că 10 milioane pot folosi internetul pentru divertisment sau alte scopuri, dar acesta nu este „un instrument de productivitate”.

Nu în ultimul rând, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a subliniat că 100 de milioane de euro din fondurile europene pentru următoarea perioadă de programare vor fi folosiţi pentru a crea un hub naţional pe inteligenţă artificială. Acesta va aduce „laolaltă inteligenţa din diaspora şi minţile care sunt în ţară”. Prin acest hub se va face cercetare avansată pe IA, iar rezultatele vor fi transferate către tehnologie.

surse: www.bursa.ro; www.activenews.ro